Căutare

Articolul:

Lucian Bolcaş, vicepreşedinte PRM, a dezvăluit pentru Cotidianul cum va încerca partidul său blocarea alegerilor. Ultimul cuvânt îl au însă judecătorii.

Data alegerilor şi modul în care se vor desfăşura ele - uninominal sau pe listă - vor fi decise, probabil, de justiţie. Aceasta, pentru că PRM va ataca în cascadă, în justiţie, acte normative referitoare la scrutinul uninominal.

Vicepreşedintele PRM, Lucian Bolcaş, a declarat ieri pentru Cotidianul că formaţiunea politică din care face parte este decisă să apeleze la instanţe pentru a bloca uninominalul - după cum se ştie, PRM nu a ascuns niciodată că nu agreează acest sistem de vot. Practic, vor fi contestate hotărâri de guvern ce vor fi emise pentru aplicarea legii electorale.

„Nu vom ataca depăşirea de către Guvern a termenului de trasare a colegiilor uninominale. În cazul decupării colegiilor, stabilirea unui termen are un caracter de recomandare, şi doar în fanteziile dlui Emil Boc este vorba de o faptă cu implicaţii juridice. Vom ataca în contencios faptul că în unele circumscripţii electorale există o diferenţă mai mare de 30% între colegii, legea nepermiţând acest lucru“, ne-a precizat Bolcaş. Liderul PRM-ist a mai afirmat că va mai ataca în contencios administrativ şi prezenţa pe listele electorale din ţară a cetăţenilor români rezidenţi în străinătate.

PRM se poate adresa instanţei în termen de 30 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial a hotărârii prin care Executivul va trasa decupajul colegiilor uninominale. Ţinând cont că Executivul trebuie să anunţe data alegerilor cu 90 de zile înainte de ziua desfăşurării lor (surse guvernamentale susţin că ar putea fi vorba de 23 sau 30 noiembrie a.c.), hotărârea de guvern privind decupajul colegiilor uninominale poate fi emisă cel târziu până pe 23 august a.c. Surse de la Palatul Victoria susţin însă că respectivul act normativ va fi emis în jurul zilei de 10 august.

Conform afirmaţiilor vicepreşedintelui PRM, atacarea hotărârii de guvern în contencios administrativ se va face spre finalul termenului legal de sesizare, probabil spre sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie. Din acest moment, soarta alegerilor se află la mâna judecătorilor. În primul rând, pentru că judecătorii vor decide dacă vor admite solicitarea PRM de suspendare, pe timpul procesului, a hotărârii de guvern. În al doilea rând, tot judecătorii vor fi cei care vor decide dacă procesul se va desfăşura cu celeritate sau nu.

În cazul în care judecătorii vor merge - în partea ce ţine de proceduri - pe mâna PRM, există riscul ca procesul să dureze foarte mult şi astfel să se amâne alegerile. Aceasta pentru că procedurile implică şi două căi de atac, ultima la ÎCCJ. Procesul electoral nu va avea însă de suferit dacă judecătorii vor respinge cererea de suspendare a hotărârii de guvern şi vor accepta judecarea cu celeritate a dosarului.

În ceea ce priveşte procedurile de judecată în acest caz, părerile sunt împărţite: Lucian Bolcaş şi alţi doi jurişti consultaţi de Cotidianul susţin că procesul se poate prelungi şi peste patru-cinci luni, în timp ce Bogdan Olteanu (PNL) şi un jurist al Guvernului afirmă că „în contencios administrativ totul se judecă în procedură de urgenţă“. Pe fond, PRM are puţine şanse să câştige. Aceasta pentru că, pe 2 iunie a.c., Executivul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care s-a modificat legea electorală, iar interdicţia depăşirii indicelui de 30% în ceea ce priveşte diferenţele dintre colegiile dintr-un judeţ a fost înlocuită cu o normă de interpretare.

Dacă totuşi judecătorii vor da câştig de cauză pe fond PRM, există două variante: refacerea colegiilor în unele judeţe şi în municipiul Bucureşti - ceea ce va conduce la întârzierea considerabilă a datei desfăşurării alegerilor - şi revenirea la votul pe listă dacă s-ar depăşi calendarul constituţional în ceea ce priveşte alegerile.